- Peste 12.000 de români sunt diagnosticați în fiecare an cu cancer pulmonar.¹
- Depistarea din vreme înseamnă opțiuni mai bune de tratament și o calitate mai bună a vieții.²
- Românii întârzie să meargă la medic pentru că nu cunosc simptomele și le e teamă de un diagnostic grav.
- Planul de 100 de zile – un ghid pentru primele o sută de zile de la diagnostic.
Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România, cauzează anual cele mai multe decese și cei mai mulți ani de viaţă pierduți prin decese premature. Aceste statistici ar putea fi însă schimbate prin prevenție (renunțarea la fumat) și îmbunătățirea traseului pacientului, prin depistare precoce și inițierea tratamentului cât mai rapid după diagnostic. Un cancer pulmonar depistat în stadii incipiente înseamnă mai multe opțiuni de tratament, mai multe șanse de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții.
În lipsa unor
programe de screening pulmonar și a unui plan de acțiune dedicat acestui tip de
cancer, primul pas trebuie să îl facă pacientul (sau familia lui) – să își
dea seama că e ceva în neregulă, să recunoască simptomele și să meargă la medicul
de familie.
„Poți lăsa
orice pe mai târziu, mai puțin sănătatea ta! Acesta este mesajul pe care vrem
să îl transmitem prin campania Inspiră Speranță, ajunsă la a patra ediție.” spune Cezar Irimia,
președintele Federației Asociațiilor Pacienților cu Cancer din România (FABC).
Un studiu realizat în 2021 de Asociația Asistenților Medicali Comunitari și FABC pe 817 adulți din comunități vulnerabile din județele Botoșani și Gorj arată că motivele cele mai frecvente de prezentare întârziată la medic, peste două săptămâni de la apariția simptomelor sunt:
- „Nu sunt sigur că aș putea să îmi dau seama că este vorba de un simptom grav.” (70%)
- „Ar trebui să treacă mai mult de două săptămâni ca să consider că este un simptom grav.” (61%)
- „Mi-e teamă de ce o să îmi spună medical.” (60%)
Al doilea pas revine medicilor de familie. Ei au la dispoziție un instrument util, riscograma, un set de 10 întrebări care măsoară riscul crescut de cancer pulmonar. În baza acestuia, medicul de familie poate recomanda anumite analize și investigații și poate da trimitere către specialist pentru un diagnostic de precizie.
Din păcate, pandemia a îngreunat și mai mult accesul la serviciile medicale pentru cei cu boli pulmonare, iar numărul bronhoscopiilor a scăzut la jumătate în unele centre oncologice în ultimii ani.
Din fericire, românii pot beneficia de proiecte pilot de screening pentru cancerul pulmonar, menite să detecteze boala în rândul celor cu risc crescut și aparent sănătoși.
„Vom
începe în curând un proiect de screening pentru cancerul pulmonar, bazat pe tomografie
computerizată
cu doză mică de radiații. Proiectul se va derula în
județul Călărași, unde incidența cancerelor bronhopulmonare este mare. Proiectul
beneficiază de finanțare din partea Guvernului Norvegiei, iar acum suntem în
etapa în care așteptăm semnarea contractului de către Ministerul Sănătății.” spune
Cezar Irimia, președintele FABC.
Un proiect similar există și la Institutul Oncologic București (IOB). „Diagnosticarea precoce este esențială în patologia oncologică, lucru deja cunoscut. În acest moment, în cadrul Institutului Oncologic București realizăm un program pilot pentru screeningul cancerului pulmonar. Este știut faptul că un program eficient, în ceea ce privește cancerul pulmonar, determină un număr mai mare de pacienți care pot fi tratați chirurgical, în unele cazuri chiar minim invaziv. Un program de screening bazat pe low-dose CT, combinat cu chirurgia minim invazivă conduce la scăderea perioadei de recuperare a pacientului și, chiar dacă este necesar un tratament adjuvant chimioterapic, el poate fi administrat mai rapid după rezecția minim-invazivă.” spune dr. Bogdan Tănase, medic specialist chirurgie toracică, managerul IOB.
Al
treilea pas revine tot pacientului. Este despre documentarea despre boala lui
și despre traseul medical pe care trebuie să îl parcurgă.
Pacientul
are acum la dispoziție un instrument important ce îl poate sprijini pe traseul
său de la suspiciune la diagnostic și tratament. „Planul pentru primele 100
de zile” disponibil pe platforma onco-plan.ro îl ajută
pe pacientul nou diagnosticat să știe la ce să se aștepte în perioada următoare
și să planifice etapele pe care urmează să le parcurgă. Construit în jurul a șase
piloni cheie, planul include o componentă de navigare prin sistemul de sănătate,
ce ajută la o mai bună înțelegere a bolii, a serviciilor de sănătate de
care are nevoie și a opțiunilor de tratament. Un alt pilon este dedicat
informațiilor despre nutriție, domeniu extrem de important în cazul pacienților
oncologici. Planul ține cont și de sprijinul psiho-oncologic de care are nevoie
pacientul pentru se adapta cât mai uşor noii realități, recomandând
exercitii zilnice care să îl ajute să adopte, în fiecare etapă
a traiectoriei sale oncolgice, o gândire și o atitudine echilibrate. Nu în
ultimul rând, Planul de 100 de zile oferă informații despre drepturile
pacienților oncologici și sprijinul social de care pot beneficia. „Pacienții
și aparținătorii trebuie să găsească cât mai rapid informații care să le ofere
o înțelegere mai bună a bolii și opțiunilor de tratament, să ia decizii sub
presiune, să solicite cea mai bună îngrijire medicală și să facă față tuturor
emoțiilor. Totul într-o perioadă scurtă de timp și într-o realitate nouă lor.
Informațiile oferite de Planul de 100 de zile și planificarea tuturor pașilor
care urmează cu ajutorul acestui instrument important pentru pacient sunt
critice în această perioadă plină de provocări pentru pacient și familia
acestuia”, spune Cezar Irimia, președintele FABC.
Rata
de supraviețuire la 5 ani cu cancer pulmonar în România este de circa 11%, față
de media europeană de 15%. Factori importanți care contribuie la această situație sunt:
diagnosticul tardiv, lipsa accesului în timp rezonabil la investigații esențiale
(bronhoscopie, tomografie computerizată), traseul medical complex, deseori
neclar pe care pacientul cu suspiciune de cancer trebuie să îl parcurgă etc.
„În România,
este necesară creșterea accesului populaţiei la bronhoscopie. Medici calificaţi
pentru efectuarea bronhoscopiilor sunt numeroși, mai ales din generațiile
tinere și formăm în continuare, an de an. Este nevoie de crearea unor
laboratoare noi de bronhoscopie (cel puţin a unui laborator de bronhologie în
fiecare judeţ), precum și de dotarea cu aparatură modernă a laboratoarelor de
bronhologie existente. Totodată, aceste laboratoare existente sau nou create
trebuie să aibă personal medical suficient (de la medici și asistente medicale,
la registratori și îngrijitoare) și să
fie conectate la posibilitatea asistării de către colegii ATI sau urgentiști,
pentru că mulți dintre pacienți vin în stadii avansate ale bolii, cu boli
multiple asociate, inclusiv afecțiuni cardiace și alte boli pulmonare precum
BPOC-ul sever. În acest fel, medicii bronhologi vor efectua în siguranță pentru
pacienții lor bronhoscopiile, în primul rând biopsiile pentru confirmarea
afecțiunii. Totodată, este fundamental ca Laboratoarele de endoscopie bună să
fie conectate cu Laboratoarele de anatomie patologică și de biologie moleculară
care trebuie să fie ușor accesibile pentru prelucrarea probelor prelevate la
bronhoscopie; dacă nu există această colaborare aferentă, acces facil la aceste laboratoare, efectuarea
bronhoscopiilor nu are sens. Acum suntem împreună: cei care construiesc
politicile de sănătate, asociațiile profesionale ale medicilor și mai ales
organizațiile pacienților noștri. ÎMPREUNĂ VOM REALIZA MAI MULT.” spune prof. dr. Ruxandra
Ulmeanu, medic primar pneumolog-bronholog, Președintele Secțiunii de Cancer
Pulmonar a Societății Române de Pneumologie.
„Deși cancerul
pulmonar este perceput adesea ca o boală oncologică rapid fatală, rata de
supraviețuire la 5 ani este practic substanțial mai mare la pacienții
diagnosticați în stadii precoce, decât la cei diagnosticați în stadiu
metastatic, de unde și importanța unui diagnostic precoce.⁷ Salutam promulgarea
recentă de către Parlament a Planului Național de Control al Cancerului (PNCC), care
include ca obiectiv un control mai bun al cancerului pulmonar. Pentru rezultate
pe măsura așteptărilor noastre este nevoie de o mișcare la
nivel național, de colaborare între toți actorii care pot lua decizii și se pot
implica în politici de sănătate, de implicarea fiecare cadru medical, a
fiecarui individ.”
spune Cezar Irimia, președintele FABC.
„Optimizarea
traseului pacientului cu cancer pulmonar non-microcelular și reducerea timpului
scurs de la primele simptome până la diagnostic complet și precis, de la circa
6 luni (cât se întâmplă să fie acum) la ținta de 2 luni stipulată în PNCC, oferă
pacientului șansa maximizării potențialului oferit de tratamentul precoce,
inclusiv cel individualizat, în baza biomarkerilor. Nu sunt de neglijat nici beneficiile
sociale și economice. Impactul pozitiv al acestei optimizări la nivelul
societății și al economiei, bazat pe implementarea medicinei personalizate în
acord cu ghidurile internaționale, este estimat la circa 50 de milioane de euro
pe an.” spune
dr. Marius Geantă, co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.
¹ Globocan, https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf. Accesat martie 2021
² Depistarea cancerului pulmonar, European Lung Foundation, https://europeanlung.org/wp-content/uploads/2021/04/Lung-Cancer-Screening-Factsheet_RO.pdf. Accesat martie 2021
³ http://www.scumc.ro/cancerul-pulmonar/. Accesat martie 2021
⁴ American Cancer Society, Lung Cancer Statistics https://www.cancer.org/cancer/lung-cancer/about/key-statistics.html. Accesat martie 2021
⁵ https://www.lungcancer.org/find_information/publications/163-lung_cancer_101/273-risks. Accesat martie 2021
⁶https://www.srp.ro/ghiduri/GHID%20PENTRU%20MANAGEMENTUL%20CANCERULUI%20PULMONAR%20Partea%20I%20%E2%80%93%20DIAGNOSTIC%20%C8%98I%20STADIALIZARE.pdf