54
None

Depresia în contextul pandemiei actuale

Ne-am obişnuit să vorbim despre depresie, cu sau fără legatură cu evenimentele de viaţă. Acestea pot determina apariţia depresiei, includ conflicte personale sau dispute cu membrii familiei, decesul unei persoane apropiate, pierderea locului de muncă sau a venitului, divorţul, pensionarea, izolarea socială, respingerea socială. Bolile fizice acute datorită, stresului cronic determină apariția depresiei urmată de un declin cognitiv.

Vorbim în cazul depresiei despre simptome şi semne dar şi despre impactul pe care le au în viaţa individului, în sfera profesională, familială și socială. Oricare din aceste trei domenii, cel mai adesea toate, sunt afectate secundar tulburărilor depresive. În mod normal viaţa oricărei persoane  include aceste componente: profesională, familială şi socială. Dacă de prima se leagă existența materială a individului, de cea de a doua evoluţia lui familială, în schimb de ultima, relaţionarea socială, putem să îi apreciem adevărata importanţă doar în momentul în care apar restricţiile.

Există oare posibilitatea apariţiei depresiei în contextul restricţionării vieţii noastre sociale?  Din nefericire suntem pe cale să aflăm. Omenirea se confruntă la momentul actual cu o situaţie pe care la începutul anului nu am fi anticipat-o, o situaţie care determină o reacţie a omenirii uneori de neînțeles. Poate fi considerată un factor de stres suficient de puternic astfel încât numărul persoanelor care dezvoltă tulburări depresive a început să crească de la momentul debutului până în prezent. Cu siguranţă da!

Noul Corona Virus este responsabil de modificări atât în starea de sanătate cât şi în viaţa de zi cu zi a oamenilor.  Cu  menţiunea că datele sunt foarte reduse,  aduc în atenţie rezultatele unui studiu efectuat în SUA în martie 2020 pe un număr de peste 1000 de persoane. Legat de starea de sănătate respondenţii, în proporţie de 48% sunt îngrijoraţi că pot fi infectaţi şi pot face COVID-19, 40% se tem că pot face forma gravă a bolii şi pot muri. Un procent mult mai mare, 62% se tem că un membru al familiei poate contracta boala. Circa 36% dintre persoane se tem că SARS-CoV-2 le poate afecta sănătatea mintală.

Un alt parametru evaluat este cel al impactului asupra vieţii de zi cu zi. Astfel, 59% dintre respondenţi consideră că acesta este prezent; aspectul financiar este conştientizat şi implicit este un factor de îngrijorare pentru aproape 60%, iar jumătate din respondenţi se tem ca vor rămâne fără hrană sau medicaţie. La nivelul intregii ţări, 68% dintre americani sunt convinşi că această pandemie va avea un impact sever asupra economiei.

Contextul actual
Odată cu trecerea timpului aşteptările oamenilor cu speranţa de ameliorare a situaţiei, poate chiar de rezolvare a ei, nu se îndeplinesc şi se manifestă sentimentul deziluziei, al nemultumirii. Răspândirea virusului la nivel mondial nu este controlată, nu există un tratament specific, iar despre apariţia vaccinului informaţiile sunt incerte. Toate aceste elemente cumulate generează o situatie stresantă care poate determina apariţia tulburărilor clinice din cadrul reacţiilor la stres. Aici se poate vorbi despre anxietate, depresie, dar și tulburări ale somnului şi viselor, tulburări de memorie; comportamente care consolidează şi menţin trauma în conştiinţă, cu repercusiuni asupra credinţelor de bază, despre sine şi despre lume. Experţii consideră  această fază ca ,,tsunamiul sănătăţii mentale''. Se constată scăderea capacităţii de adaptare a populaţiei astfel că ,,multe persoane care înainte puteau face faţă bine, sunt în prezent mai puţini capabili să facă faţă situaţiei din cauza factorilor stresori multipli generaţi de pandemie''. ONU arată că  un număr semnificativ de oameni este la risc de a-şi pierde mijloacele de trai, mulţi au fost izolaţi social datorită obligaţiilor impuse în unele ţări de a sta acasă pentru a evita contactul fizic. Acestea pot fi considerate stres adițional, la care se adaugă faptul că “este posibil ca oamenii să nu mai aibă şansa să îşi ia rămas-bun de la cei dragi aflaţi pe moarte şi că nu vor putea să îi înmormânteze“.

Cercetările observă că în ultimele luni a crescut în mod “compensator” patologia adictivă: consumul excesiv de alcool, de substanţe psihoactive, de tutun, de jocuri online. În Canada, un raport evidenţiază faptul că un procent de 20% din populaţia cu vârste cuprinse între 15 şi 49 ani a crescut consumul de alcool în timpul pandemiei.

Stresul prelungit este cel ce poate determina în cazul persoanelor vulnerabile apariţia anhedoniei, (incapacitatea de a simți plăcere) dar și al paroxismelor anxioase.  La baza lui stau factorii ,,stresori'' care  sunt  evenimente sau situații care au potențialul de a amenința bună-starea și buna funcţionare a unei persoane.

Depresia este o boală cu gravitate majoră care afectează în mod direct starea afectivă şi intervine asupra modului de acţiune a persoanei. Afecţiunea prezintă o mare varietate a simptomatologiei, elementul central este reprezentat de tristețe.

Dar să revenim la stres. Care este rolul lui în declanşarea depresiei? Cercetările au arătat ca stresul psihologic ca şi neuroinflamaţia determină creşterea nivelului citokinelor ce determină neurodegenerare.  Are loc scăderea numărului şi lungimii dendritelor apicale în cazul neuronilor (9). În acest fel stresul capătă rol neurotoxic ce determină apoptoza neuronală şi cu posibilitatea de  apariţie a depresiei.  Nu afirmăm că stresul este singura cauză, dar el este de luat în calcul în condiţia în care are o evoluţie prelungită şi actionează asupra persoanelor vulnerabile.

În depresie apar modificări la nivelul structurilor cerebrale: cortex, hipocamp, amigdală. Ele sunt responsabile de fenomenologie şi de intensitatea simptomatologiei aşa cum se întâmplă în cazul amigdalei. Scăderea volumului amigdalei se corelează cu apariţia şi numărul episoadelor psihotice ce apar în depresie.

În loc de concluzii
Oare şi pandemia de Covid-19 va urma acelaşi tipar, chiar şi după ce ameninţarea de infecţie va dispărea?
Impactul  psihologic care va precipita declaşarea, sau va exacerba tulburările psihice la persoanele vulnerabile şi efectele comportamentale ale stresului prelungit în populaţia generală va avea un rol major pentru mult timp?

Comentarii


Pentru a putea preveni atacurile de securitate de tip spam, avem nevoie să stocăm datele pe care le-ați introdus și ip-ul dumneavoastră în baza de date. Aceste date nu vor fi folosite în alte scopuri decat prevenirea atacurilor. Sunteți de acord să stocăm aceste date ?
Notă : Comentariile pot fi adăugate doar în cazul în care v-ați dat acordul pentru stocarea datelor

Introduceti textul din imagine
captcha