Redactia Saptamana Medicala
Dermatita atopică nu este doar o afecțiune a pielii, o ”mâncărime”- cum este adesea greșit percepută, ci o boală cronică sistemică cu impact major psihosocial, care afectează profund calitatea vieții. Din păcate, adesea pacienții preferă să tolereze boala din motive psihologice sau de teama stigmatizării, și este momentul să-și schimbe perspectiva. Medicii atrag atenția că există și în România soluții de tratament eficiente și sigure, dar trebuie accesate la timp. De asemenea, avem la îndemână instrumente digitale validate (cum ar fi Instrumentul de control al dermatitei atopice - ADCT sau ghidurile specifice bolii) care oferă informații valoroase despre diagnosticarea bolii, dar trebuie ca acestea să fie integrate în practica clinică, indiferent că vorbim de medic dermatolog, alergolog, medic de familie sau altă specialitate medicală implicată în managementul dermatitei atopice.
Traseul pacientului cu dermatită atopică și problemele cu care se confruntă medicii și pacienții au fost discutate în cadrul Mesei rotunde ”S-ar putea să trăiești cu dermatită atopică (DA). Dar asta nu înseamnă că trebuie să o suporți”, organizată de Revista Politici de Sănătate în cadrul campaniei „Spune DA” 2025.
Date de prevalență
Potrivit unui studiu realizat de
Societatea Română de Dermatologie, prevalența dermatitei atopice în România
este de 9,49% la adulți, ceea ce înseamnă că 1 din 10 români cu vârsta de peste
18 ani are o formă de boală. Prevalența la copii este și mai mare, statisticile
internaționale estimând 20%. 
”Prea des dermatita atopică- de fapt,
cea mai frecventă boală inflamatorie dermatologică - a fost confundată cu o
alergie, ceea ce a însemnat timp pierdut pentru pacienți și tratament
neadecvat. Trebuie să înțelegem că este o boală inflamatorie de tip doi, iar
tratamentul necorespunzător sau lipsa acestuia poate duce la complicații. De
exemplu, o formă severă de dermatită atopică, în lipsa tratamentului, poate
duce în câțiva ani la astm bronșic în 60%-80% din cazuri. Avem tratamentele
adecvate, avem terapii noi și singurele condiții sunt ca pacientul să vină la
medic, iar acesta să recunoască afecțiunea și să aleagă tratamentul
personalizat și predictiv”, a explicat conf. dr. Alin - Codruț Nicolescu,
președinte Societatea Română de Dermatologie.
Importanța tratamentului corect
Dermatita atopică afectează atât copiii, cât și adulții. Studiile arată că simptomele precum mâncărimea intensă, roșeața, uscăciunea sau pielea crăpată au un impact semnificativ nu doar la nivel fizic, ci și psihologic și social: perturbarea somnului, afectarea stimei de sine, evitarea relațiilor sociale și scăderea performanței școlare sau profesionale.
”La mine totul a început când aveam 4 ani. Inițial leziunile erau doar în jurul gâtului, pe mâini și în spatele genunchilor, dar pe măsură ce am crescut, s-au extins pe majoritatea corpului, iar pruritul nu dispărea niciodată, deși am urmat tratamentul corect. Stresul era singurul factor pe care nu-l puteam controla; anxioliticele au redus temporar mâncărimea, dar nu le puteam folosi constant. Din fericire, când aveam 17 ani am început administrarea unui tratament biologic nou apărut, iar după 3-4 luni, leziunile au început să dispară treptat. Acum duc o viață normală, fără restricții, iar leziunile apar doar câteva zile înainte de administrarea tratamentului sau în perioadele de stres intens”, a povestit Alexandra Antonescu, pacientă cu dermatită atopică.
”Totuși, diagnosticul poate fi uneori
dificil, ceea ce duce la subdiagnostic în România comparativ cu Vestul Europei.
Este esențial ca medicii să recunoască boala complet, nu doar parțial, iar
biopsiile pot fi utile pentru diferențierea de alte afecțiuni. Ghidurile de
tratament românești, actualizate permanent, se aliniază celor europene și
internaționale. În funcție de severitate, putem folosi terapii topice,
corticoterapie, inhibitori de calcineurină, fototerapie, ciclosporină sau terapii
sistemice inovatoare precum JAK inhibitorii și moleculele biologice”, a
completat prof. univ. dr. Maria Magdalena Constantin, medic primar
dermatovenerolog.
Traseul pacientului
Medicul de familie este primul punct de contact și poate trimite pacientul către medicul specialist dermatolog pentru diagnostic și tratament corect.
”Odată diagnosticat, pacientul are acces la medicul curant fără bilet de trimitere, ceea ce reduce pierderea de timp, zile de concediu medical sau scutiri de la școală. Medicul specialist poate recomanda investigații conform anexei 17 din normele metodologice ale Contractului-Cadru, în funcție de nevoile pacientului. Este esențial ca atât medicii, cât și pacienții să respecte protocoalele, pentru că nerespectarea tratamentului poate complica boala. Pentru a accesa aceste servicii, persoana trebuie să fie asigurată în sistemul de asigurări sociale de sănătate. După primul pachet de reformă din vara acestui an, aproape 7 milioane de persoane sunt asigurate prin efectul legii, inclusiv persoane vulnerabile, minori și pensionari, fără a plăti contribuția”, a explicat Larisa Mezinu- Bălan, vicepreședinte CNAS.
Potrivit acesteia, medicii și furnizorii de servicii medicale, publici sau privați, au obligația contractuală de a acorda toate serviciile medicale incluse în pachetul de bază și în pachetul minimal, conform contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate.
”Pacienții au astfel acces rapid la servicii de tip preventiv și la monitorizarea bolilor cronice. Rugămintea noastră este ca orice situație în care serviciile nu sunt furnizate corespunzător să fie raportată prin formularul disponibil pe pagina web a Casei de Asigurări de Sănătate. Toate informațiile primite sunt transmise corpului de control al Casei și caselor teritoriale, iar acolo unde se impune sunt luate măsuri în consecință”, a mai spus reprezentanta Casei.
Educația medicală și informarea pacienților, esențiale
Campania națională Spune DA! își propune să încurajeze pacienții să discute deschis cu medicul dermatolog despre impactul real al bolii și să exploreze opțiunile moderne de tratament disponibile
„Scopul nostru este să informăm și să educăm pacienții, pentru ca aceștia să poată gestiona mai ușor boala și să își îmbunătățească calitatea vieții. Chiar dacă astăzi informația este ușor accesibilă online, nu tot ce găsim este corect sau util. Rolul organizațiilor de pacienți este să vină alături de specialiști și să ofere suport practic, inclusiv în comunicarea cu medicul și în înțelegerea tratamentului. Știm că pacienții uită sau nu transmit toate informațiile la consultații, iar diferențele de comunicare pot afecta aderarea la tratament. De aceea, sprijinim Asociația pentru Dermatita Atopică și inițiativele care ajută pacienții să fie mai bine informați și mai activi în gestionarea bolii lor. Ei pot găsi pe site-ul nostru (www.copac.ro) informații utile despre dermatita atopică, inclusiv instrumentul de evaluare ADCT”, a explicat Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
Colaborarea între medici de diferite specialități, dar și între medici și pacienți este esențială pentru succesul terapiei. Un pacient informat este un pacient care aderă la tratament.
”Colaborarea interdisciplinară este esențială: pacienții pot avea comorbidități care necesită alergolog, psiholog sau chiar psihiatru. Uneori, simptomele dermatitei atopice pot fi confundate cu ADHD sau alte afecțiuni, iar tratarea corectă a dermatitei normalizează starea copilului. Primul eșalon de intervenție sunt medicii de familie, pediatrii și medicina școlară, care pot identifica semnele și pot direcționa pacientul către dermatolog. Dermatita atopică este o boală dermatologică, nu alergologică; testările alergologice inutile reprezintă un efort financiar care nu aduce beneficii. Educația pacientului este cheia: un pacient educat înțelege boala, își respectă tratamentul și are șanse reale de succes în gestionarea dermatitei atopice. Acesta este rolul medicilor și al asociațiilor de pacienți”, a afirmat și dr. Irina Antonescu, președinte Asociația pentru Dermatită Atopică.
