7
None

Adenocarcinom cefalopancreatic borderline

Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 69 de ani, diagnosticată la examinarea CT  în urmă cu aproximativ 5 luni cu o tumoră cefalopancreatică. Tumora vine în contact cu vena portă și artera hepatică comună.

Pe baza investigațiilor imagistice și a biopsiei de la nivelul formațiunii tumorale, pacientei i s-a pus diagnosticul de adenocarcinom cefalopancreatic borderline, prin afectarea arterei hepatice comune și a venei porte. Criteriile pentru care tumora a fost încadrată ca adenocarcinom cefalopancreatic borderline au fost contactul tumorii  cu artera hepatică comună fără extensia la nivelul trunchiului celiac iar în cazul venei porte, contactul tumorii cu vena portă < 180 grade, cu contur neregulat al acesteia.
În urma discuției cazului într-o echipa multidisciplinară s-a stabilit ca și modalitate de tratament  efectuarea chimioterapiei neoadjuvante și ulterior intervenția chirurgicală cu viză curativă. Pacienta a efectuat chimioterapie neoadjuvanta 6 cure cu scopul de a reduce dimensiunea tumorală. După efectuarea tratamentului chimioterapic neoadjuvant, la ultima evaluare imagistică s-a constatat un ușor răspuns dar cel mai încurajator a fost răspunsul markerului CA19-9 care a scăzut până la o valoare apropiată de normal. În aceste condiții s-a luat decizia intervenței chirurgicale.
În cadrul intervenției chirurgicale s-a realizat duodenopancreatectomie cefalică (cunoscută sub numele de procedură Whipple)  în care au fost îndepărtate «în bloc» capul pancreasului împreună cu duodenul, vezicula biliară, porțiunea terminală a stomacului și o porțiune din calea biliară principală. Din cauza invaziei cunoscute de artera hepatică comună s-a realizat rezecție segmentară de arteră hepatică comună pe o lungime de aproximativ 3 cm cu reconstrucția acesteia prin anastomoză  termino-terminală între artera hepatică proprie și artera hepatică comună, prin sutură continuă cu fire de polypropylene 7-0, cu ajutorul lupelor chirurgicale.
De asemenea, tumora fiind în contact cu vena portă s-a realizat rezecția segmentară a porțiunii afectate  cu reconstrucția acesteia prin anastomoză termino-terminală  prin sutură continuă cu fire de polypropylene 5-0. Ulterior, s-au efectuat refacerea continuității intestinale prin anastomoză pancreaticojejunală, hepaticojejunală și gastrojejunală.
Intervenția chirurgicală a decurs fără probleme având o durata de aproximativ 7 ore, cu  pierderi de sânge minime (< 300 ml). Postoperator, pacienta a fost transferată pe secția Terapie Intensivă pentru o durată de 4 zile, apoi fiind transferată pe Secția Clinică Chirurgie 1.
În contextul aplicării protocoalelor Enhanced Recovery After Surgery (ERAS – Recuperare îmbunătățită după operație, tehnică medicală perioperatorie multimodală, concepută pentru a obține recuperarea timpurie a pacienților supuși unei intervenții chirurgicale majore), evoluția postoperatorie a fost favorabilă,  cu reluarea precoce a alimentației orale și a tranzitului intestinal, pacienta externându-se în ziua a 9-a postoperator.

Comentarii


Pentru a putea preveni atacurile de securitate de tip spam, avem nevoie să stocăm datele pe care le-ați introdus și ip-ul dumneavoastră în baza de date. Aceste date nu vor fi folosite în alte scopuri decat prevenirea atacurilor. Sunteți de acord să stocăm aceste date ?
Notă : Comentariile pot fi adăugate doar în cazul în care v-ați dat acordul pentru stocarea datelor

Introduceti textul din imagine
captcha