Care sunt modurile obişnuite de diagnosticare a fibromul uterin?
Fibroamele uterine sunt diagnosticate prin examinare pelviană şi, chiar mai frecvent, prin ecografie. Deseori, o masă pelviană nu poate fi determinată a fi un fibrom doar prin examen pelvian şi este recomandat un examen ecografic pentru diferenţierea acestora de alte situaţii, cum ar fi tumori ovariene.
Scanările RMN şi CT pot avea de asemenea un rol important în diagnosticarea fibroamelor , dar cu ecograful este cel mai simplu, mai ieftin şi aproape fără îndoială cea mai bună tehnică pentru imaginea pelvisului. Ocazional, atunci când se încearcă să se stabilească dacă fibromul este prezent în cavitatea uterină (cavitatea endometrială), se recomandă o sonohisterografie de diagnostic sau histerescopie de diagnostic pentru evaluarea cavitaţii uterine.
Care este tratamentul pentru fibromul uterin?
1) Tratamente chirurgicale
Există multe modalităţi de gestionare a fibroamelor uterine, iar metodele chirurgicale sunt de bază. Când tratamentul chirurgical este necesar, posibilele intervenţii chirurgicale includ:
- - histerectomia (sau extirparea uterului şi totodată a fibroamelor);
- - miomectomia este îndepărtarea selectivă doar a fibroamelor la nivelul uterului - miomectomia poate fi realizată printr-un laparoscop sau cu incizie deschisă pe peretele abdominal;
- - o altă tehnică pentru tratarea fibroamelor este cunoscută ca embolizarea arterelor uterine (EAU). Studii pentru evaluarea rezultatelor pe termen lung a EAU sunt în curs de desfăşurare.
2) Tratamente medicale
Tratamentele nechirurgicale sunt de obicei de natură hormonală şi includ utilizarea de medicamente care pot opri producţia de estrogen din ovare (analogi GnRH). Aceste medicamente sunt date pe o perioadă de trei până la şase luni şi induc o hypoestrogenie (estrogen scăzut). Efectele secundare ale acestor medicamente sunt similare cu simptomele de perimenopauză şi pot include bufeuri, tulburări de somn, uscăciune vaginală şi modificări ale dispoziţiei sexuale. Folosirea tratamentelor de natură analogi GnRH pe termen lung (mai mult de 12 luni) duce la pierderea de substanţă osoasă şi, implicit, la osteoporoză, aceasta fiind cea mai gravă complicaţie. Aceste medicamente pot fi, de asemenea, folosite ca tratament preoperator înainte ca pacienta să fie supusă tratamentului chirurgical de fibrom.
Danazol (Danocrine) este un hormon steroid androgenic care a fost utilizat pentru a reduce sângerarea la femeile cu fibrom uterin, deoarece acest medicament determină încetarea menstruaţiei. Cu toate acestea, Danazol nu pare a micşora dimensiunea fibroamelor.
S-a demonstrat că administrarea de Raloxifen (Evista) (un medicament utilizat pentru prevenirea şi tratarea osteoporozei la femeile în postmenopauză) ar reduce dimensiunea fibroamelor la femeile în postmenopauză, dar rezultate cu acest tratament la femeile în premenopauză au fost contradictorii.
Utilizarea steriletelor hormonale (Mirena) este cea mai bună alternativă la histerectomie în cazul fibroamelor cu dimensiunea sub 3 cm.
De asemenea, contraceptivele orale sunt folosite pentru a trata sângerări anormale asociate cu fibroame, dar acestea nu micşorează fibromul însuşi. Utilizarea de contraceptive orale a fost asociată cu un risc scăzut de fibroame în curs de dezvoltare, astfel încât unele femei pot beneficia de utilizarea lor în acest scop.
