Continuare din numărul anterior.
Aproape jumătate din viaţa de adult a unei femei – dacă luăm în calcul durata medie de viață a unei femei în Europa - este trăită în menopauză – o stare fiziologică frecvent neglijată dar care adesea necesită supraveghere medicală. Deși menopauza este o condiţie fiziologică normală și nu o boală, în timpul acestei perioade poate apărea o patologie complexă care necesită, pentru corectare, o abordare interdisciplinară complexă și o îngrijire în echipă formată din ginecolog, endocrinolog, neurolog, psiholog, nutriționist etc. Relativ frecvent femeile nu știu că simptomele pe care le experimentează sunt legate de menopauză sau că există opțiuni de consiliere și tratament care pot ajuta la atenuarea disconfortului. Din păcate, frecvent, lipsa de timp și/sau de instruire face ca furnizorii de servicii medicale să nu recunoască simptomele perimenopauzei și postmenopauzei având ca efect afectarea stării de sănătate și bunăstării sexuale a femeilor care parcurg această etapă. Înțelegerea eronată a menopauzei și informarea deficitară a determinat apariția unei serii de mituri despre menopauză.
Motto: Unele schimbări par negative la suprafață, dar curând vei realiza că a fost creat spațiu în viața ta astfel încât ceva nou să apară – Eckhart Tolle
Mitul 2: Menopauza durează doar câțiva ani
Simptomele pot începe cu până la 6 ani înainte de ultima menstruație (perimenopauză) și pot continua pentru un număr variabil de ani după ultima menstruație (postmenopauză). Starea de sănătate a unei femei care intră în perioada de perimenopauză va fi determinată în mare măsură de antecedentele de sănătate și reproducere, stilul de viață și factorii de mediu. Simptomele perimenopauzei și postmenopauzei pot perturba viața personală și profesională, iar schimbările asociate menopauzei vor afecta sănătatea femeii pe măsură ce îmbătrânește. Prin urmare, îngrijirea în perimenopauză joacă un rol important în promovarea îmbătrânirii sănătoase și a calității vieții. Populația globală a femeilor aflate în postmenopauză este în creștere. În 2021, femeile în vârstă de 50 de ani și peste reprezentau 26% din totalul femeilor la nivel global, procent mai mare ca 22% cu 10 ani mai devreme. În plus, femeile trăiesc mai mult. La nivel global, o femeie în vârstă de 60 de ani în 2019 ar putea să trăiască în medie încă 21 de ani. Odată cu creșterea numărului de persoane de vârstă mijlocie și mai în vârstă, există o creștere concomitentă și continuă a numărului de femei care trăiesc cea mai mare parte a vieții lor în stare hipoestrogenică.
Mitul 3: Menopauza este doar bufeuri
Menopauza a fost definită de OMS ca fiind acel moment în care apare oprirea definitivă a menstrelor ca urmare a procesul natural de consumare a rezervei funcționale ovariene, indiferent de situațiile etiopatogenetice. Gametogeneza feminină este limitată în viața intrauterină, numărul de ovogonii fiind fix, maxim în luna 7 de viață intrauterină. Nu există nici o posibilitate de influențare/prelungire a rezervei foliculare ovariene.
- Perioada de perimenopauză se caracterizează prin hiperestrogenie manifestată prin:
- cicluri menstruale anovulatorii, cu polimenoree (sângerări frecvente), hipomenoree, menoragie sau metroragie.
- hiperplazie sau hipertrofie endometrială
- mastodinie, risc de proliferare mamară.
- Perioada menopauzei se caracterizează prin deprivare estrogenică și se manifestă prin:
- Simptome pe termen scurt (simptome vasomotorii) – bufeurile (durata medie de 7 ani) dar și alte simptome: cefalee, nervozitate, labilitate emoțională, creștere în greutate.
- Simptome pe termen mediu (degenerative/atrofice):
- atrofie vaginală și uretrală, secundar deprivării estrogenice (durere, arsură, infecții locale, simptome de tract urinar inferior, nicturie, algurie, hematuria, incontinență urinară de efort).
- deshidratare tegumentară generalizată, fanere deshidratate: păr uscat, unghii friabile
- sensibilitate emoțională: nervozitate, anxietate, labilitate emoțională, alterarea calității somnului, insomnia, oboseală, fatigabilitate
- modificări ale aspectului general: creșterea compartimentului adipos, scăderea tonusului general, creșterea în diametru, datorită transformării adipoase.
- scăderea ratei metabolice bazale
- scăderea masei și forței musculare.
- Efecte pe termen lung (efecte involutive):
- cogniție - alterarea cogniției și a capacității de memorare este tipică femeilor vârstnice.
- sistem cardiovascular - efectele benefice ale estrogenilor asupra sistemului vascular sunt bine cunoscute: antioxidante, vasodilatatoare, efecte protective care dispar după minim 6 luni de deprivare estrogenică.
- sistem osos - deprivarea estrogenică alterează turnoverul osos, cu demineralizare osoasă subsecventă, și implicit crește riscul de fractură.
În numărul viitor:
Mitul 4: Nu se poate face nimic pentru a gestiona simptomele - trebuie doar să le faci față.
Mitul 5: Sexul după menopauză este aproape imposibil


























