Tratamentul (în termeni medicali se numește angioplastie transluminală percutană) constă în recanalizarea arterelor stenozate sau trombozate folosind un cateter cu balon pentru dilatarea acestor artere. Dacă este necesar, se mai implantează și un stent – o mică proteză tubulară, cu plasă metalică, pentru a menține artera deschisă astfel încât să permit fluxul sanguin.
Prin această procedură putem trata multiple afecțiuni, dar cea mai frecventă este boala arterială periferică. Acesta este termenul clinic care definește stenoza sau ocluzia arterei. Cauza cea mai frecventă a acestei afecțiuni este ateroscleroza.
Boala arterială periferică reprezintă afectarea circulației arteriale la nivelul membrelor inferioare și se manifestă prin claudicație intermitentă, termen medical folosit pentru a descrie durerea, paresteziile, senzaţia de arsură sau greutate aparute în timpul mersului la nivelul gambei, piciorului, coapsei sau feselor.
Prevalența bolii arteriale periferice crește cu vârsta, de la 3% la grupul de vârstă sub 40 ani, la 6% la grupul de vârstă peste 60 ani, ajungând până la 14,5% la cei de peste 70 ani. Datele epidemiologice arată că aceasta constituie un factor de risc major pentru boala coronariană și cerebrovasculară. Factorii de risc sunt reprezentați de fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterială, hipercolesterolemie/ hiperlipemie și factori genetici.
Boala debutează insidios și doar atunci când fluxul de sânge este sever restricționat. Mușchii membrelor inferioare suferă datorită aportului insuficient de oxigen iar simptomele apar la mers sau la urcat în pantă și dispar odată cu oprirea efortului, în repaus. În cazurile severe, simptomele apar inclusiv în repaus, țesuturile se necrozează și există riscul de amputație.
Pacienții cu boală arterială periferică pot rămâne asimptomatici o perioadă lungă de timp, mai ales dacă aceștia sunt sedentari. Statisticile arată că circa 50% dintre cazuri se încadrează în această categorie. Pe măsură ce boală evoluează, capacitatea de compensare a deficitului de debit sanguin este depășită și apare durerea de tip ischemic, denumită claudicație intermitentă.
Examenul clinic general are rolul de a evalua corect gradul de afectare arterială și de a preciza dacă există și alte teritorii vasculare afectate. Palparea atentă a pulsului arterial periferic sau măsurarea corectă a tensiunii arteriale reprezintă metode simple care pot salva uneori bolnavul de la amputație.
Revascularizaţia minim invazivă constituie un progres major în tratamentul bolii arteriale periferice. În acest sens, se practică angioplastia transluminală percutană descrisă anterior, asociată de regulă cu stentarea zonei asupra căreia s-a intervenit.
None