Dr. Claudiu Stoicescu
„A trata inima înseamnă, tot mai des, a trata greutatea.”
Tratamentul obezității din perspectiva cardiologului presupune o abordare integrată, care combină intervenția stilului de viață cu medicația specifică și, la nevoie, trimiterea către chirurgia bariatrică.
Consilierea pacientului
Un prim pas esențial este construirea unei relații de încredere. Discuția trebuie purtată cu empatie, evitând stigmatizarea sau învinovățirea pacientului. Este important ca mesajul să sublinieze faptul că o reducere de doar 5–10% din greutatea corporală poate duce la beneficii semnificative: scăderea TA, îmbunătățirea profilului lipidic, reducerea inflamației și ameliorarea simptomelor cardiace. Consilierea nutrițională este extrem de importantă, cu beneficii bine cunoscute ale dietei mediteraneene sau dietei DASH.
Tratamentul specific obezității
În ultimii ani, terapiile pentru obezitate au evoluat semnificativ. Agoniștii receptorului GLP-1 (precum semaglutida) au demonstrat nu doar eficiență în reducerea greutății, ci și beneficii cardiovasculare directe, inclusiv reducerea evenimentelor majore (MACE). Acestea pot fi recomandate pacienților cu obezitate și boli cardiovasculare documentate, în colaborare cu medicul diabetolog sau endocrinolog.
În ultimii ani, tratamentul obezității a cunoscut o transformare semnificativă, depășind paradigma intervențiilor exclusiv comportamentale. Noile direcții terapeutice integrează mecanisme neurohormonale complexe și aduc beneficii cardiovasculare directe.
- Molecule de generație nouă care au demonstrat o eficiență superioară în reducerea ponderală, cu pierderi de până la 15–20% din greutatea corporală. Acestea oferă și protecție cardiovasculară, fiind deja recomandate la pacienții cu DZ tip 2 și risc CV înalt dar și celor care nu au DZ – dar cu risc CV înalt sau foarte înalt. Se administrează pe cale orală sau formă injectabilă.
- Microbiomul intestinal: Modularea florei intestinale (prin probiotice, prebiotice sau transplant fecal) este o arie de interes pentru reducerea inflamației sistemice și îmbunătățirea sensibilității la insulină – însă este încă în fază de dezvoltare.
- Dispozitive și intervenții endoscopice: Tehnici minim invazive, cum ar fi balonul intragastric sau plicaturile gastrice endoscopice, reprezintă alternative intermediare între tratamentul medicamentos și chirurgia bariatrică.
- Terapie digitală și inteligență artificială: Aplicațiile mobile, platformele de telemedicină și algoritmii de coaching nutrițional automatizat devin instrumente complementare în susținerea aderenței la tratament și modificarea comportamentului alimentar.
Aceste direcții oferă cardiologului perspective noi în abordarea pacientului cu obezitate, integrând medicina personalizată și inovația în practica clinică.
Tratamentul bolilor cardiovasculare la pacientul cu obezitate trebuie adaptat cu atenție:
Medicația pentru controlul TA include blocanții canalelor de calciu ori diureticele. Statinele rămân esențiale
La pacienții cu obezitate, diureticele sunt utile pentru controlul simptomelor, însă nu influențează prognosticul.
Pacienții cu suspiciune clinică de SAOS (Sindrom de Apnee în Somn Obstructiv) trebuie trimiși pentru poligrafie respiratorie nocturnă (screening) sau polisomnografie completă (standardul de aur). Tratamentul cu dispozitive CPAP (terapia cu presiune pozitivă continuă asupra căilor respiratorii) reduce TA, frecvența aritmiilor și îmbunătățește funcția ventriculară.
Chirurgia bariatrică
Pentru pacienții cu obezitate severă (IMC >40, sau >35 cu comorbidități), chirurgia bariatrică devine o opțiune terapeutică eficientă. Studiile arată că intervențiile bariatrice (gastric sleeve, bypass gastric) pot reduce semnificativ incidența evenimentelor cardiovasculare și pot ameliora insuficiența cardiacă, hipertensiunea și diabetul. Însă, în era medicației inovatoare pentru control al greutății tot mai puțini pacienți ajung la intervenția chirurgicală.
Colaborarea multidisciplinară și prevenția
Gestionarea eficientă a obezității necesită o abordare centrată pe pacient și susținută de o echipă multidisciplinară. Cardiologul are o poziție privilegiată în această rețea, fiind adesea primul specialist care observă complicațiile majore ale obezității. Cardiologul nu trebuie să abordeze singur problema obezitații, așa cum alt specialist nu trebuie să ignore cardiologul în luarea celor mai bune decizii pentru pacienții cu obezitate. O echipă ideală include: medicul de familie, nutriționistul, psihologul, diabetologul, endocrinologul, gastroenterologul, pneumologul și chirurgul bariatric. Rolul cardiologului este de a integra aceste resurse și de a încuraja pacientul să acceseze sprijinul adecvat.
Pe lângă tratament, prevenția obezității devine tot mai importantă. Cardiologii pot contribui activ prin:
- Educație continuă a pacienților despre riscurile obezității
- Identificarea precoce a pacienților cu risc crescut (ex. istoric familial, sedentarism, alimentație dezechilibrată)
- Încurajarea modificărilor stilului de viață, chiar și în stadii incipiente de creștere ponderală
Un pacient informat este un pacient mai motivat. Cardiologul poate transforma o consultație de rutină într-o oportunitate de prevenție cardiovasculară reală.
Concluzii
Obezitatea este o boală complexă, cu multiple implicații cardiovasculare, care depășesc cu mult ideea de „exces de greutate”. Dincolo de riscul metabolic, obezitatea modifică profund structura și funcția sistemului cardiovascular, crescând riscul de hipertensiune, insuficiență cardiacă, boală coronariană și tulburări de ritm.
Pentru cardiolog, abordarea obezității presupune mai mult decât tratarea complicațiilor – implică o atitudine proactivă în screening, evaluare, consiliere și management terapeutic. Tratamentul eficient poate reduce substanțial povara cardiovasculară și poate îmbunătăți calitatea vieții pacienților.
