Florin-Dan Popescu Conf. univ. Dr.
Rinita alergică este o afecţiune inflamatoare a mucoasei nazale, mediată immunologic şi indusă după expunerea la alergene printr-o reacţie de hipersensibilitate mediată-IgE la nivel nazal, caracterizată clinic prin strănut, prurit nazal (mâncărime de nas), rinoree (nas care curge) şi obstrucţie nazală (nas înfundat). Rinita alergică este un factor de risc pentru astm, iar conjunctivita alergică, manifestată prin lăcrimare, prurit conjunctival (mâncarime de ochi), eritem/hiperemie conjunctivală (ochi roşu) sau edem conjunctival/chemosis (pleoape umflate), este frecvent asociată cu rinita alergică cu sensibilizare la polen (polinoză).
lergiile la polenuri reprezintă o problemă globală de sănătate, rinoconjunctivita alergică având o prevalenţă semnificativă şi prezentând impact important asupra calităţii vieţii pacienţilor, asupra productivităţii muncii şi nu în ultimul rând asupra costurilor. Se estimează că la nivel mondial 400-500 de milioane de oameni suferă de rinită alergică, iar în Europa prevalenţa este de aproximativ 20%, cu variaţii de la o ţară la alta. În România, prevalenţa simptomelor de rinoconjunctivită alergică este la tineri de aproximativ 15% (Asher et al, 2006; Bousquet et al, 2008; Brozek et al, 2010; Hellgren et al, 2010; Yorgancıoğlu et al, 2012; Pawankar et al, 2012).
Rolul medicului alergolog este esenţial în managementul rinoconjunctivitei alergice (Pawankar et al, 2011), acesta fiind medicul specialist abilitat pentru:
- efectuarea şi interpretarea anamnezei alergologice complexe,
- efectuarea testelor alergologice in vivo, testele cutanate, şi in vitro, testele pentru determinarea IgE specifice din sânge (cu evitarea riscurilor neevaluate corect pentru pacient sau a interpretărilor eronate de către medici nespecialişti),
- investigarea reactivităţilor încrucişate dintre alergenele din polen şi unele alimente, precum şi a inflamaţiei alergice la nivel rinoconjunctival,
- stabilirea strategiilor pentru reducerea expunerii la alergene de origine vegetală, a imunoterapiei alergen-specifice şi / sau a terapiei farmacologice optime.
Grăuncioarele de polen ale florilor plantelor anemofile (polenizate prin vânt) sunt surse importante de aeroalergene aeropurtate, expunerea la polen fiind influenţată de tipul de plante, răspândire lor sălbatică sau de cultură, zona geografică, altitudine, curenţi de aer, temperatura, precipitaţii şi alte evenimente meteorologice (D’Amato et al, 2007; Bousquet et al, 2008; Bernstein, 2008; Takhtajan, 2009).
Sezoanele de polenizare din România durează de la începutul primăverii (polen arbori timpurii), primăvara târziu - începutul verii (polen graminee), până la sfârşitul verii - toamna târziu (polen buruieni). Extractele din polenuri de arbori/arbuşti, graminee şi buruieni se utilizează la noi în ţară pentru testarea alergologică prick (Popescu et al, 2006).
Conform noilor recomandări ale Global Allergy and Asthma European Network (Bousquet et al, 2012; Heinzerling et al, 2013), testarea cutanată alergologică prick pentru investigarea alergiilor la polen se realizează pentru pacienţii europeni cu:
- extracte polen de arbori/arbuşti, extracte individuale sau amestec:
- polen mesteacăn (Betula sp) sau polen Betulaceae mix (amestec),
- polen frasin (Fraxinus excelsior) sau Oleaceae sp sau mix (familia măslinului),
- polen platan Platanus vulgaris,
- polen ienupăr sau Cupressaceae (familia chiparosului),
- extracte polen de graminee (familia Poaceae):
- extracte individuale polen graminee, ex. timoftică Phleum pratense, sau
- extracte amestec de polen graminee (polen de graminee mix, incluzând
- timoftică (Phleum pretense), golomăţ (Dactylis glomerata),
- iarbă gazon zâzanie (Lolium perenne), firuţă-de-livezi (Poa pratensis) etc,
- extracte polen de buruieni, extracte individuale:
- polen iarba pârloagelor (Ambrosia artemissifolia var. elatior) şi
- polen pelinariţă (Artemisia vulgaris) din familia Asteraceae (familia florii-soarelui),
- polen paracherniţă (Parietaria sp) din familia Urticaceae (familia urzicii).
Testarea poate fi extinsă pentru regiunile semi-aride şi cu extracte de polen ale altor buruieni, cum ar fi Chenopodiaceae, şi Plantago sp (Sekerel şi Sahiner, 2012).
Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că schimbările de climă şi vreme au impact particular asupra aeroalergenelor din polenuri (Popescu et al, 2007), fiind implicaţi factori meteorologici (temperatura, viteza vântului, umiditate, ploaie, furtuni), împreună cu regimuri climatologice (anomalii calde sau reci, perioadele uscate sau umede) (D’Amato şi Cecchi, 2008). Activităţile umane cu creşterea concentraţiilor atmosferice ale gazelor cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, şi temperaturile mai ridicate pot influenţa concentraţia şi distribuţia alergenelor din polenuri (Beggs, 2004, Cecchi et al, 2010).
România este o ţară din sud-estul Europei cu o biodiversitate importantă a plantelor anemofile, de aceea testarea cutanată alergologică prick, procedură esenţială pentru confirmarea alergiei mediate IgE, trebuie realizată după proceduri standardizate de specialitate pentru un management optim al pacienţilor cu simptome de polinoză.
Bibliografie
Asher MI, Montefort S, Björkstén B, et al; ISAAC Phase Three Study Group. Worldwide time trends in the prevalence of symptoms of asthma, allergic rhinoconjunctivitis, and eczema in childhood: ISAAC Phases One and Three repeat multicountry cross-sectional surveys. Lancet. 2006; 368(9537): 733-43.
Beggs PJ. Impacts of climate change on aeroallergens: past and future. Clin Exp Allergy. 2004; 34(10): 1507-1513.
Bernstein IL, Li JT, Bernstein DI, et al; American Academy of Allergy, Asthma and Immunology; American College of Allergy, Asthma and Immunology. Allergy diagnostic testing: an updated practice parameter. Ann Allergy Asthma Immunol. 2008; 100(3 Suppl 3): S1-148.
Bousquet J, Heinzerling L, Bachert C, et al; Global Allergy and Asthma European Network; Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma. Practical guide to skin prick tests in allergy to aeroallergens. Allergy. 2012; 67(1): 18-24.
Bousquet J, Khaltaev N, Cruz AA, et al; World Health Organization; GA2LEN; AllerGen. AR and its Impact on Asthma (ARIA) 2008 update (in collaboration with the World Health Organization, GA2LEN and AllerGen). Allergy. 2008; 63 Suppl 86: 8-160.
Brozek JL, Bousquet J, Baena-Cagnani CE, et al; Global Allergy and Asthma European Network; Grading of Recommendations Assessment, Development and Evaluation Working Group. AR and its Impact on Asthma (ARIA) guidelines: 2010 revision. J Allergy Clin Immunol. 2010; 126(3): 466-476.
Cecchi L, D’Amato G, Ayres JG, Galan C, Forastiere F, Forsberg B, Gerritsen J, Nunes C, Behrendt H, Akdis C, Dahl R, Annesi-Maesano I. Projections of the effects of climate change on allergic asthma: the contribution of aerobiology. Allergy. 2010; 65(9): 1073-1081.
D’Amato G, Cecchi L, Bonini S, Nunes C, Annesi-Maesano I, Behrendt H, Liccardi G, Popov T, van Cauwenberge P. Allergenic pollen and pollen allergy in Europe. Allergy. 2007; 62(9): 976-990.
D’Amato G, Cecchi L. Effects of climate change on environmental factors in respiratory allergic diseases. Clin Exp Allergy. 2008; 38(8): 1264-1274.
Heinzerling L, Mari A, Bergmann KC, et al. The skin prick test - European standards. Clin Transl Allergy. 2013; 3(1):3.
Hellgren J, Cervin A, Nordling S, Bergman A, Cardell LO. Allergic rhinitis (AR) and the common cold-high cost to society. Allergy. 2010; 65(6): 776-783.
Pawankar R, Bunnag C, Khaltaev N, Bousquet J. Allergic Rhinitis and Its Impact on Asthma in Asia Pacific and the ARIA Update 2008. World Allergy Organ J. 2012; 5(Suppl 3): S212-217.
Pawankar R, Canonica GW, Holgate ST, Lockey RF eds. World Allergy Organization (WAO) White Book on Allergy. Printed in the United Kingdom, 2011, pp. 1-153.
Popescu FD, Dincă EM. Testarea cutanată în alergiile respiratorii. In: Pneumologie, Dincă EM ed, Editura Sitech, 2006; 89-98.
Popescu FD, Secureanu FA, Tudose AM, Tănăsescu RA. Modificările climei şi alergia la polen. Journal of the Romanian Society of Allergy and Clinical Immunology. 2007; 3: 112-115.
Popescu FD, Tudose AM. Ambrosia pollen sensitization in allergic patients from the central part of the Romanian Plain. Romanian Journal of Rhinology. 2011; 1(1): 26-30.
Sekerel BE, Sahiner UM. Practical guide to skin prick tests in allergy to aeroallergens: some concerns. Allergy. 2012; 67: 442-443.
Takhtajan A. Flowering Plants. Second Edition. Springer, 2009; 1-750.
Yorgancıoğlu A, Özdemir C, Kalaycı Ö, et al; WHO Collaborating Center on Asthma and Rhinitis. ARIA (Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma) achievements in 10 years and future needs. Tuberk Toraks. 2012; 60(1): 92-97.
