As. Univ. Dr. Bogdan - Alexandru Georgescu
Rinita reprezintă inflamația mucoasei nazale caracterizată prin obstrucție nazală, rinoree, prurit, hiposmie și strănut deseori în salve. Această simptomatologie afectează calitatea vieții pacientului și poate fi declanșată de stimuli alergeni, noxe, iritanți, infecții virale sau bacteriene, medicamente sau de stimuli noninflamatori definind astfel rinita cronică.
Rinita alergică este afecțiunea reprezentată de simptome care apar datorită hiperreactivității mucoasei nazale cauzate de expunerea la un alergen. Acest tip de rinită afectează în prezent aproximativ 24% din populația globului.
Rinita cronică este o afecțiune comună, ce se manifestă la aproximativ 400 de milioane de persoane la nivel global. Etiologia rinitei nu este complet înțeleasă, însă se presupune că aceasta apare dintr-o dereglare a inervației autonome a mucoasei nazale, determinând creșterea permeabilității vasculare, secreția excesivă de mucus și edem. Tratamentele farmacologice inițiale, cum ar fi anticolinergicele intranazale, antihistaminicele și decongestionantele, sunt de obicei recomandate pentru gestionarea rinitei, însă în 10–25% din cazuri, aceste terapii nu reușesc să amelioreze simptomele din cauza unei eficiențe reduse sau a intoleranței la tratament. În cazul pacienților cu rinită care nu răspund la tratamentele medicamentoase, intervențiile chirurgicale pot reprezenta o opțiune.
Crioterapia este o tehnică chirurgicală eficientă pentru ablația țesuturilor moi și nervilor, având un control precis asupra adâncimii de penetrare și reducând riscul de necroză. S-au conceput dispositive care permit ablația crio-chirurgicală a regiunii nervului nazal posterior, utilizând doar anestezie locală. Acesta oferă o opțiune mai puțin invazivă pentru tratamentul rinitei refractare la medicamente. Studiile prospective au confirmat reducerea semnificativă a simptomelor și îmbunătățirea calității vieții, iar o analiză din 2021și 2023 a evidențiat efecte adverse minore, cum ar fi epistaxisul sau edemul mucoasei nazale.
Toate studiile au indicat o îmbunătățire semnificativă a stării pacienților comparativ cu valorile inițiale. Efectele adverse minore au inclus și durerea sau disconfortul post-intervenție, cefaleea și amorțirea palatului, fără a fi raportate evenimente adverse majore.
Consensul global al studiului sugerează un beneficiu semnificativ al acestei intervenții pentru rinita cronică refractară la tratamentele medicale. Toate studiile au raportat îmbunătățiri semnificative ale simptomelor și ale calității vieții post-tratament la intervalele de 1 și 3 luni, 6 luni sau după 1 an.
Crioterapia are un profil de siguranță favorabil, datorită adâncimii limitate de penetrare, care minimizează riscurile de afectare a osului și cartilajului. Păstrarea țesuturilor de susținere și a matricei extracelulare contribuie atât la repararea țesuturilor, cât și la vindecarea optimă, reducând riscul de afectare a vaselor mari de sânge. Un număr redus de pacienți (5%) au fost depistați cu epistaxis post-intervenție, având antecedente de hipertensiune arterială.
De aceea, crioterapia reprezintă o opțiune validă de tratament pentru rinita cronică refractară la tratamentele medicale.
